Cum îți construiești o tură, de la idee la zile pe hartă

Toată lumea începe la fel: deschizi harta, vezi un pas care arată bine și tragi o linie până la el. Apoi afli, în a treia seară, că ai de făcut 480 de kilometri până la cazarea rezervată și că pasul se închide la cinci.

O tură se construiește invers. Întâi marginile, apoi traseul.

Cele trei numere de la început

• Câte zile ai, inclusiv ziua de dus și cea de întors. O tură de „o săptămână” are de obicei cinci zile de condus, nu șapte.
• Câți kilometri vrei să faci într-o zi. Nu câți poți: câți vrei, a cincea zi la rând, pe ploaie, cu bagaje.
• Unde dormi. Nu adresa exactă, ci zona: o vale, un oraș, un versant al muntelui.

Din cele trei iese conturul turei. Abia după aceea desenezi drumul dintre ele.

Traseul vine după nopți

Un drum frumos la amiază devine o problemă la șapte seara, când mai ai o sută de kilometri și nu știi unde tragi. De asta nopțile se pun primele: alegi zonele în care vrei să dormi, apoi legi punctele între ele cu drumurile care îți plac.

În planificatorul de ture ordinea asta e deja construită: desenezi traseul sau alegi o propunere prin pasuri și puncte de belvedere, îl împarți pe zile, apoi alegi un loc de dormit pentru fiecare seară. Dacă ai deja un fișier GPX de la cineva, îl deschizi și vezi ce locuri sunt pe el.

Lasă loc pentru ce nu ai plănuit

• O zi tampon la fiecare cinci. Se folosește pentru vreme, pentru o pană sau pentru un loc în care ai vrut să mai stai.
• Două ore libere în fiecare zi. Nu se pierd niciodată: le mănâncă un drum închis, o cafea lungă sau un ocol.
• O alternativă pentru fiecare pas înalt. Până în iunie și din octombrie, un pas poate fi închis fără să te anunțe nimeni.

Ce verifici înainte să fixezi tura

• Dacă pasurile de pe traseu sunt deschise în perioada ta.
• Dacă ai nevoie de vinietă, de taxe de tunel sau de trecere cu bacul.
• Dacă undeva pe drum e o zi de sărbătoare în care se închide tot.
• Unde e cel mai apropiat service pe fiecare zi — nu pentru că se strică, ci ca să știi în ce direcție te întorci dacă se strică.

Un traseu bun nu e cel cu cele mai multe serpentine pe kilometru. E cel pe care îl termini la ora la care ți-ai propus, cu motocicleta pusă la adăpost și cu chef de a doua zi.

Dacă ai făcut tura și ai găsit pe drum o cazare care primește bine motocicliștii, un service care te-a scos din impas sau un popas care merită ocolul, pune-l pe hartă. Următorul care trece pe acolo îl caută exact atunci.